#touch

if your touch doesn’t make something or someone better, don’t touch them.

(29.06.2018)

Reclame
#touch

Failure is the way

I believe that being punished for your mistakes is the worst and most damaging teaching method ever. It eradicates the very purpose of education: the will to learn out of curiosity, not because of fear and guilt.

The result is that we don’t learn to understand, but to avoid punishment.

Learning this way is mostly useless, we’ll soon lose the (fake) motivation, we’ll get to the point where we ask ourselves ”what’s the point?” and we’ll eventually reject what we’ve been forced to learn using this teaching method.

We desperately want to get it right from the first attempt, because we are raised to believe that we upset our tutors if we question what they teach us and that we disappoint our loved ones if we make mistakes. I call this the greatest Bullshit in human evolution.

I think this is the main cause of raising more and more insecure and demotivated young people who grow up to be the depressed, uninvolved, indifferent adults that most of us are.

This is like taming wild animals and forcing them to perform in a circus. Fear-based training is not education.

No one tells us it’s good to FAIL. Maybe that’s why we all suck at losing. Everyone wants to win. Everyone is born and raised to succeed and to always be right. Right?

No one teaches you how important it is to be wrong.

No one teaches you how to fail and to accept it.

No one tells you that failing repeatedly is the actual path towards your personal evolution.

No one trains you how to be a loser, you’re only told you should always succeed.

You aren’t taught how to make mistakes, to learn from them and grow out of them.

Sorry, you’re on your own in this one.

But, here it is: learning to fail is just like the process of acquiring any other skill: Practice! Be Wrong – Fall – Fail. & Repeat.

Keep practicing it over and over again until it sinks in.

Eventually you won’t overthink it anymore, failing will become part of who you are, it will come to you naturally, no embarrassment, no pressure, no freeze-moments, no shame.

Failing must become a routine, not an impediment in your evolution. It must come as natural as signing your name, so you’ll just do it like nothing bad happened, because it didn’t.

Not getting what you want, not achieving what you’ve worked hard for, losing your job, your home, your dog, your parents, your patience, your mind, being rejected by someone you love, being judged by your friends and family, not receiving that bonus, not getting that promotion, not getting paid, being cheated on or lied to, not performing at your best potential, being late, feeling tired, it’s all cool. You’re on your way.

(26.06.2018)

Failure is the way

Lover vs. Wanter

Băi, a iubi e ceva necondiționat.

Iubirea de natură nu depinde de înălțimea muntelui pe care urci și nici de cronometru; aia se cheamă personal challenge și ține e ego. Dacă iubești natura, te bucuri de orice copac.

Iubirea față de animale nu se măsoară în acei mulți euro plătiți pe un pui de câine de vreo rasă “șmecheră”; aia ține tot de ego: vrei să posezi un trofeu. Câinele e câine. Dacă ți-s dragi câinii, o să iubești un flocos vagabond suficient de mult încât să-l iei acasă, fără să simți nevoia să-ți cumperi unul cu mulți bani ca să defilezi cu el pe străzi să se holbeze trecătorii la javra ta prețioasă ca la o mașină scumpă.

Iubirea față de un om nu stă în aprinderea beculețelor, în admirația față de țâțele perfecte și nici nu depinde de proporțiile ideale. Dacă iubești o persoană, o iubești cu totul, pentru tot ce este și va fi ea; și o iubești la fel de mult și azi, și peste 10 ani. Iubirea nu se încheie când ți se potolește entuziasmul inițial cauzat de hormonul disperat.

Când o să te văd de mână cu aceeași crăcănată tot mai grasă, an de an, până la pensie, bucurându-te că ai găsit un trifoi cu patru foi în parcul ponosit de lângă bloc, admirând fiecare mugurel primăvară de primăvară, plimbând mereu același câine tărcat cules de pe stradă, atunci da, poate o să te consider un om iubitor de natură, de animale și de oameni.

Până atunci însă, nu te supăra că ridic sprânceana când îți pui singur eticheta de “Lover” dacă văd că ești doar un Wanter.

(23.06.2018)

Lover vs. Wanter