cand prostii ma acuza ca-s prost

cand prostii ma acuza ca-s prost

imi dau seama

ce viitor luminos

are patria

si ma bucur

ca am plecat

din ea.

Anunțuri
cand prostii ma acuza ca-s prost

lapte cu musafiri

Vreau sa ma pot juca pana cand mi se strica toate jucariile, pe care sa incerc sa le tot repar pana cand n-o sa mai am ce repara si o sa fiu nevoita sa-mi fac altele noi. Nu e bine sa scrii, oamenii te vad, se uita in tine si iti vad parti pe care nici tu nu esti constient ca le ai, dar cel mai rau e atunci cand se uita din plictiseala. Uneori scrii, deschizi usa unor necunoscuti, ii tratezi cu ceai si prajituri, ii lasi sa-ti umble prin dulapuri. Cand pleci in vacanta sa-ti vezi familia, le lasi cheia si te trezesti cu usa casei descuiata la intoarcere, lasata asa, pentru orice alt plictisit care vrea sa arunce o privire in viata ta si sa-ti sifoneze cearsaful, sa-ti manance din farfurii, sa-ti arate ca exista si ca te cunoaste, desi nu te-a intalnit niciodata, vrea sa stii ca te cunoaste fiindca ti-a pipait lucrurile, are senzatia ca tu esti in ele sau ca ele sunt parte din tine. Intra oamenii, trec pragul fara sa stearga noroiul de pe talpi, ti-l aduc in casa, intai rad cu tine, apoi rad de tine, te pun sa-l cureti si pleaca. Vreau sa traiesc ceva de care sa-mi fie dor peste un an. Oamenii au un talent deosebit de a sti sa se poarte ca niste musafiri. Cel mai recent musafir mi-a furat timp si nervi, mi-a oferit in schimb un pachet de stari, pe care le savurez in urma plecarii sale. Stari care imi consuma timp, chef si cunostinte de logica, fara a-mi da vreun rezultat rational valid. Am o viata plina de musafiri, stau in viata mea ca-ntr-un salon si-mi consuma ceaiul si timpul. Culmea e ca nici macar viata asta pe care o am nu-i a mea, habar n-am a cui e, a musafirilor probabil. Cuvantul „musafiri” ma trimite intr-o casa a bunicilor, unde am stat pana pe la trei ani si unde seara la culcare, cateodata, primeam o cana de lapte dulce cu musafiri. Stiti ce-i laptele cu musafiri?

lapte cu musafiri