revelion de munte

Monday, 23 February 2009 at 14:13

Elmer vs Coprse Bride?
(Fili) (Alexandra)
Alexandra
Fili
Vă prezint o serie abreviată de situaţii în care prefer să nu mă aflu, sau – dacă nu am de ales – îmi doresc măcar să pot reacţiona conform felului meu de a fi:

Tipologia vizitei incomode

Întîmplările ordonate cronologic corespund unei scheme universale a vizitei formale, în care musafirul (eu) trece prin aceste încercări, ca-n basme: analiza vizuală, în care gazda mă cercetează discret (crede ea!) cu ochiul critic de sus în jos şi iar în sus, oprindu-se în mod enervant de evident pe anumite detalii pe care le găseşte deranjante (o suviţă de păr care-mi stă nu-ştiu-cum, culoarea rujului, faptul că m-am îngrăşat sau am slăbit, nasturii, geanta, felul în care-mi dau jos cizmele) apoi îmi scanează rapid gesturile, alegerea făcută cînd mi-am asortat eşarfa cu bluza şi cu ciorapii.

Pasul următor e să “servim ceva dincolo, în living”. Gazda (de gen feminin, vîrstă variabilă spre înaintată) are, de obicei, meniul deja pregătit, aşa că eu nu trebuie decît să refuz politicos (nu înţeleg de ce e politicos să refuzi, după ce persoana aia s-a zbătut toată dimineaţa să pregătească un tort nemaipomenit!), deşi îmi lasă gura apă la imaginea glazurii de ciocolată – despre care o să am fantezii seara la culcare şi coşmaruri de poftă trei zile de-acum înainte! Mă frustrează cumplit să fiu nevoită – din pricina codului de bune maniere – să refuz ceva care-mi place!

Culmea e că şi întrebarea e de aşa natură încît să impună un refuz: “să-ţi dau o felie de tort cu ciocolată.. asta în caz că nu eşti la dietă, hă, hă, hă”. Hăhăhă pune-o la regim pă mă-ta cea grasă, mă gîndesc în timp ce răspund cu totul altceva: “cum aţi ghicit, chiar ţin regim..”, la care gazda răspunde cu un previzibil: “vai, dar n-ai nevoie de regim, dragă, îţi stă foarte bine exact aşa cum eşti!”, la care eu gîndesc: ŞTIU!, dar trebuie să închei cu “ei, este mereu loc de mai bine, orice fată trebuie să fie atentă la felul în care arată” şi alte rahaturi din astea care-mi consumă respiraţia inutil.

În locul răspunsurilor mele standard, pe care le scot din bacsul de răspunsuri de căcat, aş zice bucuroasă: Pot să mă servesc? Şi aş purcede la a-mi tăia o felie vîrtoasă de tort cu un unghi la centru de 45°, pe care aş mînca-o în 5 minute fără să scot o vorbă, după care m-aş ridica relaxată să-mi procur încă o porţie, ceva mai mică, pe fundalul unei degajate conversaţii despre încălzirea globală. Aş bea 3 pahare de suc şi nu doar unul plin pe jumătate, aşa cum îl toarnă gazda, din grija ei extremă pentru dieta mea imaginară.

Şi apoi, serios acu’, ce dietă? Eu? Dietă??? De sărbători?! Ori oamenii ăştia nu mă cunosc deloc, ori se prefac cu orice preţ că aş fi altfel decît sînt! Dragă, am mîncat şi un tort de îngheţată întreg, eu împreună cu prietena mea, odată, în parc, în doar două ore, tacticos, doar aşa, de poftă, nu ştiu dacă mă-nţelegi! Nu înseamnă că mă îndop cu orice ocazie, dar prefer să pot răspunde în mod natural dacă vreau sau nu să mănînc o chestie care-mi place!

Dacă sunt la dietă, chiar crezi că aş mai veni în vizită să mă uit lung şi să salivez după tortul tău?! Nu crezi că mi-aş inventa o scuză plauzibilă pentru care să nu pot veni? Urăsc cum te uiţi la mine cu ochiul care-mi cîntăreşte fiecare strat protector de unturică de pe burtă şi-mi iei măsuri mai ceva ca la croitor încă dinainte să-mi dau mantoul jos!

Şi apoi întrebarea secolului: “nu cumva ţii regim?” Pe ce se vede? Pe strălucirea malefică din ochii mei din momentul în care prevăd întrebarea iminentă? Sau o fi din cauză că mă consideri atît de grasă încît să te simţi datoare să îmi spui că am slăbit şi că “se vede” că ţin regim? Mereu mă întreb ce reacţie ar avea găzdoiul dacă i-aş spune: Hă, hă, eu nu ţin niciodată regim, forma mea e perfectă tocmai pentru că o menţin cu ciocolată, după plac! Vreau să-i măsor reacţia exoftalmică în faţa faptului că-mi satisfac în pace poftele gurmande şi că-i stric aranjamentul culinar de pe platoul de cristal, vreau să mă vadă cum fac să dispară felia aia de tort, mestecîndu-i odată cu ciocolata şi restul de replici răsuflate din repertoriu!

Ce-i cu oamenii ăştia?

Iată, acestea au fost motivele pentru care, atunci cînd am musafiri de orice vîrstă, sex sau greutate, prefer să le pun pe masă tot ce încape în frigider şi-n dulap şi să le spun foarte sincer, o singură dată (şi convingător): HELP YOURSELF! (adică: IA!). Mai departe pricep ei singuri ce au de făcut, în funcţie de propriile diete, pofte şi prejudecăţi. Pentru mine e politicos să guşti din ceea ce m-am chinuit să pregătesc în mod special, cu ocazia vizitei tale şi m-as enerva dacă n-ai aprecia arta mea culinară şi sacrificiul de timp preţios pe care l-am făcut pentru tine!

__________________________

sursa imaginii: www.deviantart.com

Posted in comentarii, cuvinte, de-ale mele, mancare

(vreodata poate vor aparea in acest articol si semnele diacritice, dar nu chiar azi)

*** pentru Crisdiac, referitor la acest articol:

Multumesc pentru raspunsul elaborat, imi face placere sa citesc comentarii mai voluminoase!

Raspund:

1) Nu inteleg de ce vreti sa ma convingeti cu orice pret ca CTP ar fi ceea ce in termeni non academici se cheama “om de cacat”? Daca o fi sau nu, e treaba lui si-a celor care sufera din cauza asta! Pe mine putin ma intereseaza ce-i cu viata lui, sa zic asa.

Ca i-a placut sau nu de Pruteanu, mi se pare irelevant atat timp cat eu am preluat articolul de dragul subiectului dezbatut si al modului in care a fost dezbatut, si NU de dragul autorului si-al ideilor dumisale!

Nu ma intereseaza polemicile de gen “hai sa vedem care om public merita denigrat” si nu vreau sa tin apararea nimanui, e atat de greu de inteles ca MI-A PLACUT ARTICOLUL, asa ca l-am preluat?

Cum am spus, din partea mea, autorul articolului putea fi foarte bine si Hitler si Lenin, ca tot l-as fi preluat, desi nu il sustin pe niciunul dintre cei doi!
____________________

2) “Ziaristica românească a fost distrusă de corupţie, neprofesionalism” – DA, exact asta spun si eu! Mi se pare obscen faptul ca limba romana lipseste din planul de studiu al facultatilor de jurnalism! E ca si cum de la medicina ar lipsi anatomia!

M-am uitat sa vad ce scrie respectiva pe blogul sau de jurnalista, dar nu prea ma intereseaza, atat timp cat pana si acel blog e doar un “digital playground”, un loc de aruncat surplusul de frustrari, la fel ca toate celelalte bloguri de pe planeta.

Nu e ziar, nu e telejurnal, e un blog.

Blogurile NU sunt mijloace de informare si nici de dezinformare, ci doar de Entertainment, de joaca, de libera exprimare, sunt locatii virtuale in care ne putem stoca jurnalul personal in mod exhibitionist si gratuit.

Sunt constienta ca exact aceeasi definitie ii corespunde si blogului meu, asa ca il tratez ca atare. Pe blog nu sunt arhitecta, nici studenta, nici designer, nici ziarista. Sunt EU si spun exact ce am chef, preiau ce vreau si de la cine vreau, fara sa fiu nevoita sa explic prin experimente stiintifice ca am dreptate.
__________________________ _

3) Nu cred in imaginea Atotoputernicului Politician Malefic. Oamenii care ajung sa ocupe un asemenea loc in piramida sociala au un “spate” puternic, au ajuns acolo prin mijloacele de toti stiute si criticate, dar de toti aplicate: mafie, coruptie, “manareala”.

Ca sunt “rai” nu prea cred, nu intentionat. Sufera doar de o viziune limitata, conditionata de propriul status social, care nu le mai permite, de la inaltimea aia, sa vada ce se intampla in paturile de la baza piramidei.

Sunt convinsa ca Presa ii joaca pe degete chiar si pe ei, nu numai pe noi cei muritori, dezinformandu-i cu privire la “ce se intampla, acolo, jos”.
_______________________

4) Daca un profesor de limba romana ar ajunge Ministru, sigur s-ar preocupa mai mult de tastaturile cu diacritice, asta daca ar sti el insusi sa foloseasca un computer.

Mai cred ca tastaturile americane au fost o simpla imensa AFACERE a cuiva, la momentul potrivit. Cineva a castigat dreptul sa le importe in Romania, cineva a castigat bani grosi de la firma importatoare careia i-a acordat permisul de importuri.

Academia n-a zis nimic de treaba asta, pentru ca, ori au fost mituiti (or fi primit si ei cadou cate-o tastatura pentru fiecare membru al familiei, ce mai conteaza ca era americana!), ori pentru ca domnii cei imbacsiti nu stiu sa scrie decat analogic, nu si digital.
__________________________ ______

5) “Tot românii sînt cei care nu folosesc programe de calculator traduse, pentru că le place engleza pînă într-acolo încît unii susţin că programele de calculator nici măcar nu ar trebui traduse.”

Aici tind sa nu fiu de acord cu dumneavoastra. In conditiile mobilitatii globale a oamenilor in zilele noastre, cu Erasmus si doctorate internationale, colaborari si schimburi de experienta, calatorii in scop de studiu/cercetare si altele, cred ca e cel putin de bun-simt ca un student strain in China sau Japonia sa aiba parte de o alternativa de software intr-o limba de circulatie universala!

Mai cred ca motivul multor tari pentru a traduce obsesiv totul in limba nationala este tocmai ignoranta si faptul ca nu stiu nicio limba straina. Se ascund binisor sub o masca de nationalism, de fapt e doar lene si comoditate.

In zilele astea globalizarea se intampla cu sau fara voia noastra, nu numai la nivel de coca-cola, ci si la nivel de mentalitate si mobilitate a oamenilor, care se pot plimba liberi pe unde vor.

Europa e o singura tara, din multe puncte de vedere. Nu are rost sa ne mai prefacem ca suntem singuri pe lume. Cred ca mobilitatea oamenilor, turisti, calatori in scop de studii, sau orice meserie facuta legal in alta tara trebuie incurajate! E o experienta utila pentru oricine, oricat de scurta ar fi!

De asta mi se pare absurd sa descurajezi strainii, traducand totul si peste tot NUMAI in limba nationala. E impotriva a ceea ce se intampla astazi in lume!

In afara de asta, fiecare e liber sa-si instaleze programul de operare pe calculatorul personal in ce limba vrea el! Nimeni nu a impus software-ul in limba engleza! La fel cum nimeni nu a protestat!

Ceea ce, cred, e un semn bun. Suntem deschisi. Nu cred ca e o chestiune de “iubire” pentru limba engleza.

Oamenii calatoresc mult prea mult azi si au nevoie de ajutor. De ce in tarile nordice au inteles asta, iar in Italia si Franta NU? Dintr-un nationalism absurd probabil.
__________________________ ____

6) Intrebare retorica: de ce ajung toti agramatii sa ia BAC-ul? Si, daca e sa spanzuram pe cineva pentru asta, pe cine spanzuram? Pe elev sau pe profesorul care i-a permis sa avanseze din an in an?!

Posted in blog, comentarii, compuneri, cuvinte, de-ale mele

Posted in collage, de-ale mele, digital manipulation, paintings, tentativa de arta

Ioana, for having me discover THE DRESDEN DOLLS!!! I really like… no, I JUST LOVE them (sound, look, power of speech, design, characters)!

I really like ALL their songs and I’ll share these with you.

1) My Alcoholic Friends:

2) The Kill:

3) Coin-Operated Boy:

4) Missed Me:

Posted in video Tagged: Coin-Operated Boy, Ioana, Missed Me, My Alcoholic Friends, The Dresden Dolls, The Kill

Cum spuneam mai demult aici: despre primăvară voi pregăti (în limitele puţinului timp liber) o serie specială de compuneri laice, deşi unele ar putea părea legate de evenimente din calendarul creştin. Votaţi 5 teme (dintre cele propuse), pe care le voi dezvolta la vremea potrivită:

1) “Neaua trece, petele rămîn”
2) “Colega mea, Cerasela-Toporaşa-Ghiocela -Brebenica”
3) “Martie Întîiul”
4) “Alege-ţi Ali-Baba Ta!”
5) “Martie, optul mă-tii”
6) “Zodia Peştişorului Auriu”
7) “Pilda Berbecului Neascultător”
8 ) “Zodia Taurului sau Vremea e la Modă”
9) “Echivox”
10) “Iepurele Paşte şi Vrabia Masaj Visează”
11) “Cum Să-ţi Înroşeşti Ouăle: ghid practic ilustrat”
12) “Vinerea la Mare”

13) “Învierea la Viaţă – scurt tratat despre pleonasm”
14) “Coborîrea în jos şi înălţarea în sus – partea a doua a tratatului despre pleonasm”
15) “Unu’ mai Puţin Firesc”
16) “Sakura românesc cu flori de tei”

Posted in compuneri, cuvinte, de-ale mele, literatura, pamfletzel, teme limba romana

mergeti pe youtube sa-l vedeti la calitate maxima (click pe optiunea scrisa cu albastru in dreapta-jos sub video)

Posted in arta, video Tagged: animatie, Pixar, PRESTO

nightmare before christmas – tim burton

revelion de munte