ROMA VICTOR (II) – Vatican / San Pietro

Vatican – Catedrala San Pietro:

Îmi cer scuze că nu vă pot oferi fotografia cu Pietà de Michelangelo fără watermark… Numai eu (şi mama, care-mi era martor) ştiu prin ce-am trecut după ce am îndrăznit să folosesc un trepied profesional în cea mai mare catedrală a Creştinătăţii, evitînd să fac doar “uo puoză” şi încercînd să obţin o Fotografie, fără blitz şi alte mizerii, respectînd bunul simt ar oricărui fotograf-wannabe… Au sărit paznicii Domnului pă mine şi-au zis nervos că n-am voie cu “d’ăla şi cu cameră dă filmat”.. Ori io-mi imaginam că dumnealor au văzut mulţi reporteri veritabili la viaţa lor şi destul de frecvent s-au întîlnit cu aparate foto reflex digitale cu teleobiectiv de 200mm, că toţi japonezii au… Dar, mă rog… Facă-se voia, mi-am zis, nu înainte de a riposta prin toate metodele prevăzute de bunul-simţ neo-latin: “ok, unde scrie asta?”. Răspunsul italian fu: “nu tre’ să scrie nicăieri, zic EU că nu e voie cu trepied şi gata!”. Domnii se tem probabil să nu produc material bun de vînzare la un preţ de dumping, pen’ că le-aş sufla (eu şi alţii ca mine, care vor să facă treaba bună) cumpărătorii de cărţi poştale, vederi şi postere făcute numai de către sfinţiile-lor, care AU voie să-şi cocoaţe tehnologia pe trepied! N-am înjurat, că mă împiedica locaţia geografică spirituală, dar nici nu le-am şoptit urări de bine în limba Statului Vatican la despărţire – nu din alte motive, ci pen’ că am fost la clasă de mate-info în liceu şi-am avut în programa oficială doar un an de latină. Am încetat să mai car stabilopodu’ metalic pe umăr în mod ostentativ, fapt pentru care am început să fac poze şi nu fotografii, pozulici d’alea bune de arătat coanei Tănţica seara la o cafea, în bucătărie, la masa cu muşama în pătrăţele, unde ea-mi citeşte cu patos în zaţ. Am băgat obiectul contondent în rucsac şi m-am mirat cum de nu mi-l reţinuseră la intrare poliţiştii de frontieră vaticanieni (?), cînd mi-au scanat măruntaiele la raze ics, ca-n aeroport… Am rămas cu satisfacţia că posed o fotografie în format 3888 x 2592 pixeli, clară ca cristalu’ şi curată ca lacrima mamei lu’ Făt-Frumos-din-Lacrimă, poză pe care – dacă aş avea buca facială destul de groasă – aş vinde-o-n lumea largă doar aşa, să le fac în ciudă.

vatican-15

Vedeţi aici, dragii moşului, v-am evidenţiat în Photoshop dimensiunile pilonilor de susţinere în comparaţie cu acel corpşor de fiinţă umană de statură medie colorat în roş şi calculaţi că altarul baroc din bronz care se vede în fotografia nr. 3 e înalt de circa 30 m, dacă mai ţin io minte bine, adică mai-mai cît un bloc de 10 etaje. Asta pen’ că tot ne lăudăm cu minunile pe care sînt în stare azi arhitecţii să le construiască prin Dubai…

vatican-14

vatican-12

vatican-13

Atît am putut produce (de calitate) în interiorul Catedralei.. Ne mutăm afară cu pozatu’, că acolo-i voie cu trepied şi cu ce mai vrem noi:

vatican-sky

colonne-11

vatican-1

vatican-4

vatican-2

vatican-3

vatican-5

vatican-6

vatican-7

vatican-8

vatican-9

vatican-10

vatican-11


Anunțuri
ROMA VICTOR (II) – Vatican / San Pietro